Cum ai reactiona daca in clipa asta ti-as spune ca eu,Andra,autor al acestui blog fara domeniu propriu,cu posturi poate banale,poate nu,insa cu siguranta fara trafic precum a lui Zoso ti-as spune ca sunt de fapt milionara in euro insa scriu de placere?Nu ma intereseaza sa am domeniu propriu la blog,desi as putea oricand sa imi fac, datorita cunostintelor si banilor pe care ii detin…insa consider acest detaliu irelevant.
Eh..cum e ?
Asa-i ca parca m-ai mai citi?Asa-i ca parca mi-ai lasa un comentariu-doua si m-ai baga in blogroll?
Cam asta a fost si reactia tuturor claselor de a11a si a12a ,in cele doua ore petrecute in amfiteatrul liceului,unde un anume Gheorghe Plesu urma sa ne vorbeasca despre Facultatea de Inginerie si Mecanica Industriala considerand-o cea mai atractiva din punct de vedere economic.
Dupa primul sfert de ora toata lumea casca,se plictisea,se uita la acel nene cu nodul cravatei strans pana in gat,cum vorbea despre studiile sale si titlul sau de inginer.Se putea citi cu usurinta cate un Uăi da’ ce vrea asta totusi?, pana cand domnul cu pricina a rostit ca fapt divers the golden detail. “Sunt milionar in euro”.
Un val de energie a cuprins intreg amfiteatrul deodata,inundand totul in aplauze.Deja nu mai era un oarecare venit sa ne plictiseasca.Ne-a vorbit despre meseria de inginer,satisfactiile pe care ti le aduce,impartasind din experienta personala.Nu a ales sa paraseasca orasul Iasi desi daca ar vrea,ar putea sa se mute oriunde ar dori.A mai mentionat si despre importanta de a crede in visul tau,in ceea ce vrei sa realizezi.La un moment dat am auzit soptindu-mi-se din dreapta, “Zici ca e scos din The Secret”.
Dupa vreo ora si 45 de minute,intr-o nonsalanta totala,una din femeile de serviciu ale liceului,imbracata frumos cu un capotel alb si vopsita intr-un roscat tipator,intra in amfiteatru si se indreapta spre el si ii spune pe un ton cat se poate de natural,daca poate incheia mai repede discutia,punctand cel mai probabil faptul ca se termina programul si ea trebuie sa mature.
Ei,ar mai fi indraznit femeia de serviciu sa ii zica toate astea daca ar fi stiut ca i se adreseaza unui milionar in euro ? 
Asta a fost cireasa de pe tort.
Concluzia:de fapt e cam aceasi cu cea din “Print si Cersetor”.E in principiu vorba despre aparente si cum ele fac legea in relatiile dintre oameni.Iar aceasta “aparenta” va fi cel mai mult alimentata de situatia financiara.In mod normal as fi zis “E trist…” dar in cazul de fata mi se pare chiar amuzant.
..ahh,si nu sunt milionara.
comentarii recente